marți, 5 septembrie 2017

PRINTRE SILABE, de Rodica Elena Lupu - Editura DACIA, Cluj Napoca, 1986



PRINTRE SILABE, de RODICA ELENA LUPU
Editura DACIA, Cluj Napoca, 1986
Primul meu volum de poezii
***
Scriu poezie şi nu numai, fiindcă poezia şi ceea ce scriu îmi traduce sufletul.
Citind o carte, deschizi o fereastră a lumii, prin care priveşti şi te cauţi. Scriind o carte, deschizi propria-ţi fereastră înăuntru, spre suflet, şi lumea privind vrea să te cunoască.
Poetul este o fiinţă firavă, slabă, da, dar în toată puterea cuvîntului! Poetul se ţine de cuvînt!
Iubesc poezia frumoasă, pură, sensibilă, feminină, cristalină. Ea este o esenţă de spirit. Aparatul poetic trebuie să funcţioneze la parametrii maximi.
Oare e mai important dorul de trăiri intense, de emoţii şi prea plin de sentimente? Sau cel de persoane? De persoanele care provoacă astfel de emoţii? Nu ştiţi? Nu v-aţi gîndit până acum la aşa ceva?
Înclin să cred că emoţiile în sine sunt cele care ne lipsesc, persoanele care le-au provocat de-a lungul timpului fiind diferite.
Dor de viaţă, de iubire, de fericire, de bucurie – a ta sau a celor dragi, de hohote de ras, de emoţii intense, de atingeri diafane, de mîngaiere, de tandreţe, de dulcea oboseală după un ţel împlinit, de libertate, - da trebuia să-l clasez mai pe primele locuri că e cu adevarat important - de placere, de satisfacţie, de speranţe.
Dacă am uitat vreunul aduceţi-mi aminte, asta înseamnă ca nu l-am mai trăit de mult şi e cazul să mă ocup de asta.
Printre silabe…gânduri printer rânduri…Să lăsăm timpul… cel mai mare critic este timpul. Doar el selectează şi clasifică valorile.

Rodica Elena Lupu
27 ianuarie 1986


12 comentarii: