joi, 29 august 2013

ÎNTRE ANOTIMPURI


Din volumul INTRE ANOTIMPURI

CREAŢIE


În fine sunt satisfăcut,
Statuia mea arată bine,
Mâine toţi oamenii din lume
Vin ca să vadă ce-am făcut!

Sigur un murmur de uimire
Va izbucni spre cerul mut:
Solemnă, mare şi din lut
Pune pe veacuri stăpânire.

A mea creaţie, îmi place,
Cu plete în vânt şi cu colţi,
Cu degete băgate-n ochi,
Cu nări ardente şi spumoase.

Doamna e minunăţia
Pusă pe jaf îi e dorinţa
Şi e tocmai chintesenţa
Din istorie - PROSTIA.


8 comentarii:

  1. Asta e statuia de la muzeul de Istorie!

    RăspundețiȘtergere
  2. Interesante versuri! De citit printre randuri, felicitari!

    RăspundețiȘtergere
  3. Doamna e minunăţia
    Pusă pe jaf îi e dorinţa
    Şi e tocmai chintesenţa
    Din istorie - PROSTIA.
    Cata dreptyate ai!

    RăspundețiȘtergere