joi, 23 februarie 2017

Rodica Elena Lupu azi la vernisaj GÂNDURI COLORATE-N VERSURI ÎNMIRESMATE - Isabela Neagu - Ploieşti



Rodica Elena Lupu azi 23 februarie 2017  la vernisaj GÂNDURI COLORATE-N VERSURI ÎNMIRESMATE - Isabela Neagu - Ploieşti  - Consiliul Judeţean Prahova - Centrul Judeţean de Cultură Prahova




Rodica Elena Lupu, Dona Tudor, Isabela Neagu, Anisoara Ştefănucă




Anca, Dona, Rodica Elena


Rodica Elena Lupu, Prof. Dan Culicovschi, Anca, mama Isabelei



miercuri, 22 februarie 2017

TE AŞTEPT SĂ VII, versuri, montaj RODICA ELENA LUPU, voce, muzica DUMITRU DRAGON





Poemul TE ASTEPT SA VII, se află în volumul CÂT MAI E VREME, de Rodica Elena Lupu, Editura ANAMAROL, 2011. 
Versuri, montaj Rodica Elena Lupu
Voce, muzica Dumitru Dragon

luni, 20 februarie 2017

Rodica Elena Lupu - o frumoasă zi de februarie la Sinaia - Castelul Peleş, Cazinoul şi casa de vacanţă a prietenei mele, scriitoarea Elena Armenescu


Rodica Elena Lupu - Sinaia, Castelul Peşeş

Rodica Elena Lupu şi Regele Carol I - în curtea Castelului Peleş
 
Rodica Elena Lupu şi Regina Elisabeta a României pseudonim literar Carmen Silva - în curtea Castelului Peleş

Rodica Elena Lupu - Castelul Peleş

Castelul Peleş din Sinaia a fost reşedinţa regilor şi este, prin valoarea artistică şi în ceea ce priveşte arhitectura, unul dintre cele mai importante monumente din Europa; construit în stilul neorenaşterii germane, poate fi comparat cu cele din Bavaria şi Scoţia.
Complexul cuprinde reşedinţa, parcul, grădinile, fântânile şi terasele construite în a doua jumătate a secolului 19. Prinţul Carol, - Făuritorul României moderne - după ce a depus jurământul, - Punând piciorul pe acest pământ sacru am devenit român” - şi-a pus în gând să realizeze Peleşul. În prima vizită pe Valea Prahovei, vizitează mănăstirea Sinaia, singuratica mănăstire”, şi este impresionat de zonă. Revine aici ani la rând, iar după căsătoria cu Elisabeta-Carmen Silva, poeta, aceasta s-a legat foarte mult de aceste locuri care îi aminteau de meleagurile natale, se hotărăsc să amplaseze, în 1873, pe valea pârâului Peleş reşedinţa, pentru reprezentare, petrecere şi odihnă.
Inaugurarea construcţiei are loc în anul 1883 cuprinde drumuri, alei, terase, fântâni, vitralii, colecţii ale regelui Carol: tablouri, arme covoare, trofeele Războiului de Independenţă; se pot vedea şi acum la Peleş. Arhitectura exterioară şi cea interioară ale castelului Peleş, în stilul neorenaşterii germane, sunt după gustul regelui Carol, care, pe lângă studiile militare a studiat şi istoria artelor şi a urmărit lucrările de construire şi de amenajare ale castelului, care era prevăzut cu încălzire cu aer cald, apă caldă şi iluminat electric. Pergamentul de la inaugurarea castelului din octombrie 1883, realizat de regina Elisabeta I, poate fi văzut şi astăzi în cel mai important monument de stil istoric din România.
Fragment din Românie, plai de dor, 
de Rodica Elena Lupu

În curtea Cazinoului - Sinaia



Pe balconul casei de vacanţă a prietenei mele, scriitoarea Elena Armenescu
de unde se vede Crucea de pe Caraiman




duminică, 19 februarie 2017

SCRIPTA MANENT volumul 10 - NOU LA EDITURA ANAMAOL



Manager Rodica Elena LUPU
Tehnoredactare Rodica Elena LUPU
Coperta George ROCA
...............................................
La inceput a fost cuvântul.

Arta cuvântului, literatura, poate fi considerată una dintre minunile lumii, fiindcă scriitorul înzestrat poate să creeze a altă lume mai reală şi mai frumoasă decât cea adevărată şi care poate dăinui în veşnicie, o lume în care poţi trăi fericit.

Şi cine iubeşte literatura iubeşte şi pe creatorii ei. Scriitorii sunt flacări vii care ard pentru semenii lor cu flacara de sine. Ei pot face lumină în lume. Scriitorii cu har pot să transfere bătăile inimii lor în pieptul cititorilor.

Vorbind despre scriitori şi arta de a da viaţă cuvântului, îmi vin în minte cuvintele lui Tudor Arghezi:
"Fiecare scriitor este un constructor de cuvinte, de catapitesme de cuvinte, de turle şi de sarcofagii de cuvinte”.

Cuvântul construit poate avea gust şi mireasmă; poate oglindi în interiorul lui profunzimi imense pe-o singură latură construită; el dă impresii de pipăit aspru sau catifelat, după cum sapă-n lespezi sau se strecoară prin frunze.

 Rodica Elena LUPU
Manager Editura ANAMAROL,

Bucureşti, 27 Ianuarie 2017

sâmbătă, 18 februarie 2017

EUGEN DOGA, CEL MAI MARE COMPOZITOR ÎN VIAŢĂ AL PLANETEI. UN VALS DE-AL SĂU SE AFLĂ ÎN PATRIMONIUL UNESCO

Cel mai mare compozitor în viață al omenirii s-a aflat, vineri, în municipiul Botoșani. Este vorba despre cetățeanul moldovean Eugen Doga, care locuiește în prezent la Moscova, și care a fost prezent, vineri, la Botoșani pentru a participa la un simpozion dedicat poetul Grigore Vieru, de care l-a legat o prietenie și o relație profesională puternice.

Doga a participat la o acțiune culturală organizată, pentru al cincilea an consecutiv, de Liceul cu Program Botoșani. Printre invitați s-au mai aflat primari și inspectori școlari din Republica Moldova, dar și șeful CJ, Costică Macaleți,  senatoarea Doina Federovici, deputații Mihaela Huncă, Costel Lupașcu și Marius Budăi, dar și mulți oameni de cultură, printre care și notarul Lili Bobu, care s-a ocupat de organizarea vizitei celebrului compozitor.
Doga este cel care a realizat coloana sonoră a filmului “Maria Mirabela”, însă românii cunoasc în special pentru muzica din filmul “Şatra” care a rulat şi pe ecranele noastre sau din filmul “Gingaşa şi tandra fiară”, pentru care a compus şi celebrul său vals, apreciat pe întreg mapapondul.
Opera lui Eugen Doga este una vastă şi cuprinde lucrări de balet, cvartete, cântece, melodii lirice, muzică pentru piese de teatru şi peste de 200 de filme. “Celebrul vals din filmul “Gingaşa şi tandra mea fiară” este una dintre cele mai faimoase compoziţii muzicale ale secolului XX. În conformitate cu o decizie specială a UNESCO, acest vals este recunoscut ca fiind unul dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XX, Ronald Reagan considerându-l drept cel mai bun vals al secolului respectiv”, se arată într-un comunicat trimis de Centrul de Promovare şi Comunicare a FIE Iaşi.

Supranumit “Maestru în artă, Artist al Poporului şi Om al Mileniului”, Eugen Doga a adunat pe parcursul vieţii numeroase distincţii şi premii naţionale şi internaţionale, fiind înscris în lista celor 200 de personalităţi ale lumii. Piesele sale se regăsesc într-un top internaţional realizat de site-ul History Rundown cu cele mai bune 200 de opere muzicale din toate timpurile. Astfel, în Top 200 Classical Music Pieces sunt incluse lucrările “Gramofon” pe poziţia a 83-a, iar “Dulcea şi tandra mea fiară” s-a clasat pe locul 94. Maestrul Doga este recunoscut la nivel internaţional, alături de George Enescu, ca unul dintre numele mari ale muzicii clasice. Vă reamintim că în această săptămână are loc la Iaşi Festivalul Internaţional al Educaţiei (FIE), manifestare culturală de anvergură, aflată la a doua ediţie.

Eugen Doga s-a născut la data de 1 martie 1937 în satul Mocra din Transnistria ( pe atunci în URSS, astăzi în raionul Rîbnița, Republica Moldova). A studiat la Școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1951-1955), apoi la Conservatorul de stat din Chișinău (1955-1960), la clasa de violoncel a lui G. Hohlov și la Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău (1960-1965), la clasa de compoziție a profesorului Solomon Lobel. A fost membru al PCUS.
Și-a început cariera de muzician ca violoncelist în Orchestra Comitetului de Stat al R.S.S.M. pentru Televiziune și Radiodifuziune, încă din perioada studenției (1957-1962). A predat apoi ca profesor la Școala de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1962-1967) și a fost membru al colegiului redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii al RSS Moldovenești (1967-1972).
Domeniul în care se afirmă cu vigoare și care îi aduce notorietatea internațională este arta componistică. Debutează în anul 1963 cu un cvartet de coarde, pentru a se impune, pe măsura cuceririi altitudinii profesionale, prin multiple vocații și disponibilități. Este autor al unor lucrări valoroase în genul muzicii de estradă, de film și de scenă. În afară de preocuparea sa de cinema, este autor al mai multor compoziții originale (cântece devenite șlagăre, lucrări camerale și balet).

Are la activ mai multe cantate, printre care: „Curcubeul alb”; „Primăvara omenirii”; „Vocea omenească”; poeme simfonice, cum ar fi: „Inima veacului”. A compus o simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, poemul simfonic „Mama”, ciclul pentru orchestra de estradă „Ritmuri citadine”, ciclul coral „Marș gigant”, 4 cvartete de coarde, cântece de estradă („Codrii mei frumoși”, „Cântec despre orașul meu”, „Cred în ochii tăi”, „Florile dragostei”, „Iubește, iubește”, „Am visat ploaia” etc.), cântece pentru copii („Imn soarelui”, „Fie soare întruna”, „Moș Crăciun” ș.a.).
Este semnificativă contribuția sa la dezvoltarea filmului de animație din republică, realizând coloana sonoră a peliculelor „Capra cu trei iezi”, „Maria Mirabela” , serialul „Guguță” ș.a. A semnat muzica pentru spectacolele: „Radu Ștefan, întâiul și ultimul”; „Pe un picior de plai”; „Ce frumoasă este viața”; „Păsările tinereții noastre”; „Sfânta sfintelor”; baletele „Luceafărul” și „Venancia” ș.a.
Spectrul variat al genurilor abordate demonstrează interesul compozitorului pentru cele mai diverse modalități de exprimare sonoră, pentru zone tematice și stilistice diferite. Muzica sa este, în toate ipostazele, antrenantă, vibrantă și sinceră, ea cucerește ascultătorul prin generozitatea melodică și autenticitatea emoției pe care o comunică.
Pe plan politic, Eugen Doga a fost membru al PCUS din 1976. El a fost ales ca deputat al poporului în Sovietul Suprem al R.S.S.M. în legislaturile IX – XI, apoi ca deputat în primul Parlament al Republicii Moldova.
De asemenea, a fost membru al Comitetului de conducere al Uniunii Compozitorilor din URSS și Uniunii compozitorilor din Moldova, vicepreședinte al UCM.

La sfârșitul anului 2015 strada pietonală Alexandru Diordiță din Chișinău a fost redenumită în „strada Eugen Doga

ARTICOL TRIMIS SPRE PUBLICARE DE CĂTRE MAESTRUL EUGEN DOGA

http://botosaninews.ro/311694/cultura/foto-cel-mai-mare-compozitor-in-viata-al-planetei-s-a-aflat-vineri-la-botosani-un-vals-de-al-sau-se-afla-in-patrimoniul-unesco/


EUGEN DOGA - BOTOŞANI - CEL MAI MARE COMPOZITOR CONTEMPORAN S-A ÎNTÂLNIT CU ELEVII A DOUĂ LICEE DIN BOTOŞANI. EVENIMENTUL, ORGANIZAT DE ASOCIAŢIA REGAL D' ART



CEL MAI MARE COMPOZITOR CONTEMPORAN S-A ÎNTÂLNIT CU ELEVII A DOUĂ LICEE DIN BOTOŞANI. EVENIMENTUL, ORGANIZAT DE ASOCIAŢIA REGAL D' ART 

EUGEN DOGA - BOTOŞANI - ASOCIAŢIA REGAL D' ART - PREŞEDINTE LILI BOBU - ARTICOL PRIMIT SPRE PUBLICARE DE LA MAESTRUL EUGEN DOGA

Spectrul variat al genurilor abordate demonstrează interesul compozitorului pentru cele mai diverse modalități de exprimare sonoră, pentru zone tematice și stillistice diferite. Muzica sa este, în toate ipostazele, vibrantă și sinceră, cucerind ascultătorul prin generozitatea melodică și autenticitatea emoției pe care o comunică. Ajuns la vârsta înțelepților atenieni, maestrul și-a exprimat dorința să prezinte la Botoșani proiectul ,,Dialogurile dragostei” (dialoguri muzicale create pe versurile poeților Mihai Eminescu și Veronica Micle) într-un concert aniversar (80 de ani de viață), în colaborare cu orchestra simfonică a Filarmonicii ,,Botoșani”, sub bagheta apreciatului dirijor și compozitor Marius Hristescu. În tumultul cotidian, acest discurs artistic nobil este salvator, datorând cu toții o reverență fenomenului cultural Eugen Doga.



Asociația Culturală „Regal d‘Art” nu se află la prima colaborare cu maestrul, aceasta debutând cu realizarea coloanei sonore a CD-ului ,,Tăceri tălmăcite-n cuvinte”, ce însoțește volumul cu același titlu, ediție de colecție, ce cuprinde opera poetică a academicianului Nicolae Dabija, volum recompensat cu premiul ,,Arta Cărții” la Salonul Internațional de Carte de la Chișinău, 2014.
Pe data de 27 ianuarie 2017, la Magazinul ,,Muzica” din București, cu ocazia lansării primului CD editat în România ,,Eugen Doga – mari succese”, moderatorul evenimentului, Octavian Ursulescu, a înmânat maestrului, din partea asociației un inedit ,,Tofeu de Excelență” și o lucrare de grafică cu portretul maestrului, purtând semnătura graficianului Mihai Cătruna.



Asociația Culturală „Regal d‘Art” a inclus pe agenda botoșăneană a maestrului două întâlniri memorabile cu elevii Liceului Pedagogic ,,Nicolae Iorga” (prin implicarea inspectorului școlar prof. Laurențiu Palade și a directorilor instituției: prof. Sănduleanu Mirela și prof. Vatavu Roxana) și elevii Liceului de Artă ,,Ștefan Luchian” (directori: prof. Păpădie Beatrice Cătălina și prof. Ionuț Manta), care au pregătit momente artistice inedite, emoționante, impresionându-l pe invitatul de onoare prin măiestria artei lor. Evenimentele au fost moderate cu profesionalism și dăruire de directorul Teatrului ,,Mihai Eminescu”, Traian Apetrei, care va realiza un medalion Eugen Doga în cadrul unei ediții speciale a emisiunii sale de la Somax TV.



Prezența academicianului Eugen Doga la Botoșani îi conferă prilejul de a participa și la cea de-a V-a ediție a Simpozionului Internațional ,,Grigore Vieru, poet al sufletului românesc”, a cărui organizare exemplară se datorează consecvenței și devotamentului directorului Liceului cu Program Sportiv Botoșani, prof. Huncă Ioan.
Periplul botoșănean cuprinde și o vizită acasă la Eminescu, la matca poeziei, la Ipotești. Veșnic îndrăgostit de poezia eminesciană, în semn de recunoștință, maestrul Eugen Doga va dona Memorialului Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii ,,Mihai Eminescu” înregistrarea video a întregului spectacol de balet ,,Luceafărul”. Maestrul a fost încântat de prestația de excepție a profesioniștilor orchestrei Filarmonicii Botoșani din concertul de vineri seara avându-l la pupitru pe admirabilul dirijor și compozitor Marius Hristescu.
Pe parcursul vizitei la Botoșani, acesta a dialogat cu reprezentanți ai presei locale, corespondentul Radio România Actualități, Gina Poenaru, având  privilegiul de a realiza un amplu interviu.
Prin aceste demersuri Asociația Culturală „Regal d‘Art” ne invită într-o lume a risipitorilor de frumuseți să descoperim,  așa cum afirma distinsa poetă Lucia Olaru Nenati, o bună prietenă a maestrului, ,,poezia muzicii și muzica poeziei” și să învățăm împreună arta de a trăi cultura.

http://botosaninews.ro/311717/cultura/cel-mai-mare-compozitor-contemporan-s-a-intalnit-cu-elevii-a-doua-licee-din-botosani-evenimentul-organizat-de-asociatia-culturala-regal-dart/

vineri, 17 februarie 2017

RODICA ELENA LUPU - DULCEA, TANDRA, MUZICĂ - OMAGIU MAESTRULUI EUGEN DOGA - ULTIMA ORĂ

http://ultima-ora.ro/dulcea-tandra-muzica/


Neîndoios, capul de afiş al apariţiilor discografice la început de an l-a reprezentat lansarea, de către casa Eurostar, a albumului “Mari succese” al compozitorului Eugen Doga, o premieră discografică pentru care Venera şi Paul Stângă merită toate felicitările. Cum maestrul va împlini 80 de ani pe 1 martie, reuniunea s-a constituit şi într-un prilej de a-i ura viaţă lungă şi inspiraţie celui care declara, în ciuda celebrităţii mondiale (figurează între cele 200 de personalităţi ale lumii): “Eu aparţin spaţiului românesc, îmi iubesc Moldova, creez pentru binele ei şi nu am fost niciodată tentat să renunţ la ea nici măcar pentru un colţ de Rai, fiindcă aici a coborât Luceafărul, poate chiar şi pentru mine…”. După ce a editat peste 30 de albume în întreaga lume, cel de faţă este, de necrezut, primul din România! Eugen Doga are o creaţie extrem de vastă în toate genurile muzicale: a semnat muzica la peste 200 de filme (între care “Şatra”, “Lăutarii”, “Anna Pavlova”, “Maria Mirabela”), distinse cu numeroase premii la festivaluri internaţionale, şi pentru 13 spectacole de teatru. “Sonetul” său a fost decretat în 1973 drept “cea mai frumoasă melodie a anului” în Japonia. Despre valsul din scena de nuntă din filmul “Dulcea şi tandra mea fiară” (My Sweet and Tender Beast), ecranizare a nuvelei “O dramă la vânătoare” de A. P. Cehov, preşedintele SUA, Ronald Reagan, mare meloman, a afirmat la data respectivă că “este cel mai frumos vals al sec. XX”. Piesa a devenit imn oficial al Jocurilor Olimpice de vară de la Moscova (1980) şi al celor de iarnă de la Soci (2014), fiind declarată de UNESCO una din cele patru capodopere muzicale ale secolului trecut. Între creaţiile recente ale compozitorului se numără baletul “Luceafărul”, “Marşul lui Ştefan cel Mare” (lansat la Alba-Iulia, la Congresul românilor de pretutindeni), ciclul de cântece pe versuri de Mihai Eminescu şi Veronica Micle (parte din ele incluse în recitalul de la festivalul “Crizantema de aur” de la Târgovişte). Prima piesă de pe albumul “Mari succese” este valsul “Gramofon”, clasat pe locul 83 într-un top internaţional alcătuit de către History Rundown cu cele mai bune piese muzicale din toate timpurile. În acest clasament “Gramofon” devansează uvertura “Egmont” (Beethoven), “Spărgătorul de nuci” (Ceaikovski) sau “Zborul bondarului” (Rimski-Korsakov). În acelaşi top, superbul vals “Dulcea şi tandra mea fiară” ocupă locul 94, înainte de uvertura la “Bărbierul din Sevilla” (Rossini), “Stars and Stripes Forever” (Sousa) sau “Marş rusesc, op. 426” (Johann Strauss).
Distins cu premiul UCMR în 2006, acad. Eugen Doga are la activ zeci de distincţii, ordine, medalii de aur primite în întreaga lume, fiind “Maestru în artă”, “Artist al poporului”, “Om al mileniului”, “Doctor honoris causa” (al Institutului internaţional de cinematografie din Moscova). În ţara noastră a mai fost distins cu “Ordinul Steaua României în grad de ofiţer” (2000) şi cu Ordinul Naţional “Serviciu Credincios” în grad de Mare Ofiţer acordat de Preşedinţia României (2014). Niciodată magazinul “Muzica” de pe Calea Victoriei, devenit neîncăpător, nu a reunit atâtea personalităţi venite să-l omagieze pe compozitor. La microfon s-au perindat, cu luări de cuvânt emoţionante, Excelenţa-Sa Mihai Gribincea, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural Român (care i-a înmânat o “Diplomă de excelenţă”), directorul Teatrului de revistă “Constantin Tănase”, actorul Alexandru Arşinel (care, pe lângă alte câteva daruri i-a oferit o… muzicuţă), Paul Surugiu-Fuego (cu două Trofee din partea generosului său proiect “Art by Fuego-Artă pentru suflet”), interpreta Alina Mavrodin, directoare artistică a Festivalului romanţei româneşti “Crizantema de aur” (venită cu întreaga familie de la Târgovişte, oraş unde, în toamnă, Doga a repurtat, alături de ea, un triumf), gen. Mircea Chelaru, vicepreşedinte al Uniunii culturale a românilor de pretutindeni, scriitorul George Stanca, Irina Cajal, subsecretar de stat la Ministerul culturii (ministrul Ionuţ Vulpescu intenţiona să fie prezent, dar a fost reţinut la şedinţa de Guvern), actriţa Manuela Hărăbor, care a mărturisit că visul ei dintotdeauna a fost să joace într-un film cu muzica lui Doga. De la Botoşani, doamna Lili Bobu a trimis, din partea asociaţiei “Regal d’Art”, două obiecte de artă: un portret în tuş al compozitorului şi un pian aurit în miniatură, bătut în cristale Swarovski, iar pictorul Traian Nica Ţuckman i-a dăruit la rându-i un tablou original. Dar primele momente ale lansării au fost nu numai emoţionante, dar şi amuzante, fiindcă Eugen Doga a avut-o alături pe actriţa Medeea Marinescu, pe care n-o mai văzuse de când aceasta avea 7 ani şi juca rolul titular din filmul “Maria Mirabela”! Şi ea, şi Mihai Constantinescu au depănat amintiri din filmul regizat în 1981 de Ion Popescu Gopo, pentru ca la un moment dat să frenodeze împreună neuitata temă muzicală a filmului, cântată de Mihai alături de Anda Călugăreanu. Iar pe lângă Fuego, în primul rând din sală a stat altă Artistă a poporului Republicii Moldova, actriţa Stela Popescu (un altul, Florin Piersic, ar fi venit şi el, dar era chiar ziua lui de naştere!), între două reprezentaţii cu “Coana Chiriţa” la teatrul ce-i poartă numele.
Pe acordurile celebrului vals au socializat, s-au fotografiat, au luat autografe numeroase nume cunoscute din lumea muzicii, între care compozitorii Jolt Kerestely, Dumitru Lupu, coleg de juriu cu Doga la “Crizantema de aur”, din partea UCMR (el a venit special de la Constanţa cu Ileana Şipoteanu şi fiica lor Dumitrana), Ionel Bratu Voicescu, Marin Voican Ghioroiu. Foarte numeros a fost “detaşamentul” interpreţilor: Corina Chiriac, Oana Sârbu (amândouă şi actriţe, Oana povestind că a fost la un moment dat la un pas să joace într-un film cu muzica lui Doga), Silvia Dumitrescu, Carmen Rădulescu, duetul Alesis (Alina şi Romeo Negoiasă), Natalia Guberna, Ioana Sandu, Aurel Moga, Ianna Novac, Octavian Dobrotă (din grupul Distinto), Dorin Anastasiu, Marian Spînoche, violonistul Valentin Albeşteanu (care are permanent în program lucrări de Doga). Dacă soliştii speră ca într-o zi să dea viaţă unei partituri semnate Eugen Doga (în acest context, Paul Surugiu-Fuego a anunţat la microfon că în curând va lansa un cântec al maestrului, poate chiar în turneul său de primăvară), actorii visează, cu siguranţă, mărturisit sau nu, să-şi vadă numele pe genericul unui film cu muzica sa, aşa cum a declarat de altfel Manuela Hărăbor. Actriţa-cântăreaţă Crina Matei i-a arătat sărbătoritului (căci asta a fost, de fapt, o sărbătoare a muzicii) fotografii din musical-ul “Şatra”, cu costume originale ale designerului Liza Panait, în care a jucat la Constanţa, alături de ea fiind prezenţi la “Muzica” Anca Pandrea, văduva lui Iurie Darie, basarabean la origine, Adrian Păduraru, ca şi venerabilul regizor Mircea Mureşan, 88 de ani, autor între altele al serialului TV “Toate pânzele sus”. Nelipsiţi de la asemenea evenimente, datorită legăturilor lor permanente cu muzica: promotorii Livia şi Ioan Gauzin, Dorin Irimia (a oferit seara un cocktail… muzical în onoarea invitaţilor, la restaurantul Royal), poeta Rodica Elena Lupu, prof. univ. emerit Eugen Blaga, fosta realizatoare radio Lucia Popescu Moraru (Eugen Doga l-a cunoscut bine pe regretatul actor Marin Moraru), Sida Spătaru (i-a dăruit cartea “Regele aplauzelor”, dedicată lui Dan Spătaru), scriitorul Teodor Vasiliu, autor al monumentalei “Istorii a Crizantemei de aur”, geograful Cristian Hristea, Daniela Imre (văduva dirijorului Alexandru Imre).
Sigur că în permanenţă la difuzoare s-a auzit, în surdină, muzica de pe CD, dar înafara surprizei prilejuite de interpretarea ad-hoc a melodiei “Maria Mirabela”au mai fost două momente muzicale extraordinare, prilejuite de prezenţa vedetei de la Chişinău, Iurie Sadovnic. Solistul a dat viaţă, acompaniindu-se la chitară, celor două piese de pe disc, “Meditaţie” şi “Rugă”, la una din ele avându-l alături, la muzicuţă de concert (deci nu a lui… Arşinel!), chiar pe Eugen Doga! Au fost apoi flori, multe flori, îmbrăţişări, dar şi coadă mare la autografe, reprezentanţii Eurostar declarând că pentru prima oară s-a epuizat, la vânzare, întregul stoc pregătit! Iată deci că muzica bună are căutare, trebuie doar să ştim s-o promovăm…
 Oana GEORGESCU

miercuri, 15 februarie 2017

DRAGOBETE de Rodica Elena LUPU - DE DRAGOBETE IUBEŞTE ROMÂNEŞTE!



DRAGOBETE

Timpu-şi neagă veşnicia
Şi se-nclină resemnat,
Orele îşi pierd menirea
Şi bat iar în ritm ciudat.

Dragobetele marchează
Primăvara ce urmează,
Belşug, linişte, noroc,
Dragoste, cântec şi joc.

Dragobete, Dragobete
Mai săruţi şi astăzi fete,
Ori noi ne-am modernizat
Şi pe tine te-am uitat?

Umbrită de Valentin
Că el este mai blajin
Vine cu occidentalii
Şi ne cheltuieşte banii?

Nu pricep din ce motiv
Românul e aşa naiv
Şi nu te vrea Dragobete
Să le săruţi a lui fete?!

Când tradiţiile noastre
Ştim cu toţii că-s frumoase
De ce nu le preţuim
Şi-altele sărbătorim?

Dragobetele adună
Băieţi, fete împreună,
Iubirea-i la ea acasă
Sărbătoarea-i românească.

Dragobete, dragobete
Sărută şi astăzi fete!
Tu eşti sărbătoatea noastră,
Te primim cu drag în casă!

Din volumul INTRE ANOTIMPURI
de Rodica Elena Lupu
editura ANAMAROL

NOU LA EDITURA ANAMAROL, 2017 - Manager Rodica Elena LUPU

luni, 13 februarie 2017

ÎN OCHII TĂI, versuri, montaj RODICA ELENA LUPU


ÎN OCHII TĂI

Când gândul meu te caută în noapte
Un cer se desfăşoară în lumini,
Umbrele nopţii se cufundă-n şoapte
Iar eu trăiesc prin ochii tăi senini.

Tu eşti lumina dorurilor mele,
Oglindă spre tărâm dumnezeiesc,
Iubire, amintiri, potop de stele
Şi pace ochii tăi îmi dăruiesc.

Din volumul ROCHIA DE TAFTA
de RODICA ELENA LUPU
Editura ANAMAROL, 2017